Soluţia străveche care salvează Barcelona de incendiile de vegetaţie

Sosirea lor a transformat Barcelona într-unul dintre cele mai recente locuri care au adoptat o strategie veche de când lumea, care este reînviată în timp ce oficialii din întreaga lume se confruntă cu o creştere a numărului de incendii de vegetaţie extreme.
Zonele predispuse la incendii sunt încredinţate animalelor de păşunat, care mestecă şi calcă în picioare vegetaţia uscată care, altfel, se împiedică pornirea incendiilor. Indiferent dacă animalele sunt semi-sălbăticite sau sunt supravegheate de un cioban, potrivit The Guardian.
Este o aluzie la modul în care incendiile de pădure erau alungate în trecut. „Nu inventăm nimic nou aici", a declarat Guillem Canaleta, de la Fundaţia Pau Costa, o organizaţie non-profit catalană care implementează această strategie din 2016 în provincia Girona, în apropiere de Barcelona. „Ceea ce facem este să recuperăm ceva care exista deja şi care era pe cale de dispariţie".
În Barcelona, proiectul-pilot a fost lansat în aprilie în parcul Collserola, un spaţiu verde de 8.000 de hectare cocoţat deasupra oraşului şi care înregistrează în medie 50 de incendii pe an, a declarat Eloi Badia, consilier municipal din Barcelona pentru urgenţe climatice şi tranziţie ecologică.
Incursiunea oraşului în această strategie este un ecou al unor eforturi similare din întreaga lume. În California, unde peste 850.000 de hectare au fost mistuite de incendii de vegetaţie anul trecut, o duzină de companii contractează capre pentru păşunatul ţintit. În nordul Portugaliei, 45 de cai Garrano, specie pe cale de dispariţie, şi apetitul lor au fost creditate ca fiind cele care au ajutat la salvarea rezervaţiei Faia Brava de impactul devastator al incendiului de vegetaţie din 2017. În provincia canadiană British Columbia, bovinele au fost folosite pentru a curăţa zonele cu risc de incendii.
Unele părţi ale Spaniei au adoptat această strategie în urmă cu aproape două decenii, când regiunea sudică Andaluzia a început să plătească ciobanii pentru a traversa câmpiile şi văile sale supraaglomerate cu animalele lor. De atunci, programul regional a crescut şi a ajuns să includă peste 100.000 de animale, ceea ce a permis oficialilor să economisească aproximativ 75% din costurile de curăţare mecanică a terenurilor.
Păşunatul a adus şi alte beneficii: animalele transportă seminţe şi fertilizează pe măsură ce se deplasează pe teren, iar obiceiurile lor de hrănire relativ nediscriminatorie alimentează biodiversitatea prin reducerea avantajului competitiv al unor plante.
Cercetările au sugerat că păşunatul direcţionat poate fi eficient atunci când este combinat cu alte metode de prevenire a incendiilor, cum ar fi defrişările mecanice şi arderea controlată, a declarat Julia Rouet-Leduc, cercetător la Centrul german de cercetare integrativă a biodiversităţii de la Universitatea din Leipzig.

Sursa : www.mediafax.ro