Arme, epoleţi şi insigne ale apărătorilor graniţelor, expuse la Muzeul Poliţiei de Frontieră

De sâmbătă, Alexandru Ioan Cuza îi întâmpină pe turiştii care vizitează Muzeul Poliţiei de Frontieră, care a fost relocat la Bucureşti. Pot fi văzute aici drapele de luptă, uniforme grănicereşti, dar şi uniforme actuale ale ţărilor europene, dar şi arme, epoleţi, decoraţii sau insigne.

În contextul sărbătoririi, la nivel european, a celei de-a XVIII-a ediţie a Nopţii Muzeelor, la sediul Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră a avut loc, sâmbătă, inaugurarea publică a Muzeului Poliţiei de Frontieră Române.

La inaugurare, publicul a aflat istoria Poliţiei de Frontieră şi au aflat cum frontierele ţării au fost apărate dintotdeauna de înaintaşii poliţiştilor de frontieră de astăzi, fie că s-au numit grăniceri, plăieşi sau altfel.

Au fost organizate momente artistice, prezentate de Ansamblul Ciocârlia al Ministerului Afacerilor Interne, ateliere pentru copii şi numeroase surprize oferite de Opera Comică pentru Copii.

Publicul s-a bucurat si de tehnica modernă aflată în dotarea Poliţiei de Frontieră a României şi a avut şansa de a traversa frontiere imaginare şi a pătrunde în lumi magice în baza unei vize aplicate pe un paşaport simbolic.

Vizitatorii pot admira exponate din istoria Poliţiei de Frontieră, dar, mai ales, vor putea să afle povestea armelor utilizate de-a lungul vremii de grănicerii care au străjuit hotarele ţării, despre uniforme şi oamenii care le-au purtat, despre drapelele de luptă ale unităţilor grănicereşti şi faptele de vitejie la care au asistat, despre medaliile de onoare şi meritele glorioase pentru care au fost acordate.

Primii vizitatori ai noului Muzeu al Poliţiei de Frontieră au fost poliţiştii de frontieră împreună cu familiile lor, evenimentul fiind un prilej de a transmite celor mici respectul pentru istorie şi pentru arma poliţiei de frontieră.

De asemenea, au mai fost organizate activităţi interactive oferite de specialiştii OIM (Organizaţia Internaţională pentru Migraţie), care au oferit publicului posibilitatea de a sta de vorbă cu imigranţi din diferite state ale lumii dispuşi să povestească despre experienţa lor.

Muzeul Poliţiei de Frontieră Române s-a înfiinţat în anul 2002 şi a funcţionat într-o clădire din municipiul Giurgiu. La 20 de ani de la înfiinţare, muzeul a fost relocat la sediul Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră din Bucureşti.

În una dintre sălile ce pot fi vizitate de public, vizitatorii sunt întâmpinaţi de bustul domnitorului Alexandru Ioan Cuza, fondatorul Poliţiei de Frontieră moderne, sculptat în marmură de artistul Pavel Mercea. Arma „Grănicerilor“ a luat fiinţă în anul 1864, când Alexandru Ioan Cuza a unificat structurile grănicereşti din Moldova şi Ţara Românească, prin Decretul 893 din 24 iulie 1864, de aceea la data de 24 iulie se sărbătoreşte „Ziua Poliţiei de Frontieră”.

Muzeul găzduieşte drapele de luptă, o expoziţie de uniforme grănicereşti istorice, o expoziţie de uniforme actuale ale ţărilor europene, machete ale navelor fluviale ale Poliţiei de Frontieră, arme actuale şi din timpul celor două războaie mondiale, epoleţi, insigne, decoraţii şi publicaţii istorice.

Printre armele expuse se numără arme de foc ce cuprind pistoale, carabine automate şi semiautomate şi două mitraliere didactice în secţiune longitudinală, precum şi o colecţie de arme albe este compusă din pumnale şi săbii din perioada Războiului de Independenţă şi din perioada interbelică.

La loc de cinste se află şi pictura „Bătălia de la Călugăreni”, realizată în ulei pe pânză, fiind realizată de artista Petra Şerbănescu Tănase şi artistul Florian Grofu, având dimensiunea de 650x150 cm.

Unul dintre exponatele importante este reprezentat de o uniformă de soldat grănicer de munte din anul 1850 care înglobează elemente ale portului popular românesc - opinci, tunică, şosete de lână. Odată cu trecerea timpului se remarcă faptul că uniformele înaintaşilor noştri ţin pasul cu „moda” vremurilor de care aparţin.

Totodată, se încearcă reconstituirea unui moment al Războiului de Independenţă, purtat între anii 1877-1878, între două mari puteri: Rusia şi Turcia. Astfel că Muntenegru, Bulgaria şi Serbia sunt cotropite de otomani, iar Rusia se hotărăşte să ţină piept turcilor şi porneşte războiul. Dar, pentru a ajunge în Bulgaria, la Plevna, unde are loc o bătălie trebuie să traverseze ţara noastră (la Plevna există un muzeu dedicat acestei bătălii unde bulgarii aduc un omagiu românilor care i-au ajutat la apărarea Bulgariei). Ca să traverseze ţara noastră, Principele Carol profită de acest lucru şi cere în schimb „independenţa faţă de imperiul otoman”. România participă şi ea la această bătălie! Este momentul când sergentul Ion Grigore, care a capturat un drapel otoman pe câmpul de luptă, îl înmânează Regelui Carol (cu vârful în jos, semn că turcii au fost înfrânţi), iar regele îl decorează cu medalia „Virtutea Militară”.

Muzeul deţine, de asemenea, şi o colecţie de uniforme de epocă şi contemporane, care au fost purtate de soldaţii şi ofiţerii grăniceri în timpul celor patru regi care au stat pe tronul ţării noastre. Pentru a identifica perioada, vizitatorii pot privi coifurile sau pălăriile expuse cu semnul Regelui Carol I, Ferdinand I, Carol al II- lea şi Regele Mihai I.

Mai aproape de vremurile moderne, muzeul deţine şi o colecţie de uniforme internaţionale, donate de-a lungul timpului de diverse delegaţii conţine uniforme de ceremonie din Bulgaria, Ucraina, Turcia, Germania, Spania, Austria, Franţa, Italia şi Norvegia.

Vizitatorii mai pot vizualiza machete ale navelor de patrulare şi de supraveghere folosite de marinarii din cadrul Poliţiei de Frontieră Române. Aceştia au participat la numeroase misiuni pe mare, unde au salvat sute de vieţi ale migranţilor proveniţi în special din orientul mijlociu.

Poliţia de Frontieră Română modernă are la bază istoria grănicerilor care s-au remarcat prin patriotism, devotament faţă de ţară şi instituţie, verticalitate şi profesionalism.

Sursa : www.mediafax.ro