De ce trebuie să se ţină la termen alegerile parlamentare? Analiza lui Ion Cristoiu

Autor: Gabriela Antoniu
Ion Cristoiu: De ce trebuie să se ţină la termen alegerile parlamentare

Ion Cristoiu: Pentru ca alegerile parlamentare să fie amînate trebuie prelungit mandatul parlamentarilor. Pentru ca mandatul parlamentarilor să fie prelungit, trebuie declarată stare de urgenţă. Amînarea alegerilor depinde de preşedinte, dar nici acesta nu poate declara stare de urgenţă doar pentru a amîna alegerile. Starea de urgenţă se declară pentru a se crea cadrul legal pentru limitarea unor drepturi civile. Românii trebuie să ştie că amînarea alegerilor înseamnă întoarcerea la închisul în case.

Publicistul Ion Cristoiu avertizează că amânarea alegerilor parlamentare presupune instituirea stării de urgenţă şi, odată cu ea, închiderea românilor în case şi susţine că autorităţile trebuie să renunţe la falsificarea realităţii pandemiei şi să ia măsuri drastice de reducere a numărului infectărilor pentru că altfel totul se va întoarce împotriva lor.

Redăm integral editorialul publicat pe cristoiublog.ro:

„Mă număr printre cei care, fără a avea o minimă simpatie faţă de regimul Iohannis – şi nu şovăie să susţină asta în gura mare - că alegerile parlamentare trebuie să aibă loc la termen, pe 6 decembrie 2020. Indiferent de nivelul atins în perioada următoare de numărul de infectări cu Coronavirus şi de numărul de paturi ocupate la ATI. De altfel, aşa cred – sînt convinşi de asta – şi liderii PSD, care declară sus şi tare că alegerile trebuie amînate. E vorba mai degrabă de un mijloc de luptă electorală, decît de convingere. Dacă ar vrea cu adevărat să nu se ţină alegeri în 6 decembrie 2020, partidele susţinătoare ale amînării au la îndemînă instrumentul numit Boicotarea alegerilor. Nici PSD, nici alte formaţiuni de Opoziţie nu se gîndesc la aşa ceva. Toate, asemenea PNL şi USRPLUS, sînt în grafic cu momentele cerute de calendarul electoral: alcătuirea listelor de candidaţi, pregătirea programelor şi sloganelor.

De ce sînt eu convins că alegerile trebuie ţinute la termen?

Pentru că, spre deosebire de mulţi dintre cei care-şi dau cu părerea pro sau contra alegerilor, eu am mers la Constituţie, cea de care depinde orice decizie privind alegerile parlamentare.

Amînarea alegerilor parlamentare ar însemna prelungirea mandatului actualilor parlamentari.

 Cum şi cînd e posibilă prelungirea ne spune articolul 63 intitulat chiar aşa, Durata mandatului:

<(1) Camera Deputaţilor şi Senatul sunt alese pentru un mandat de 4 ani, care se prelungeşte de drept în stare de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă, până la încetarea acestora.

(2) Alegerile pentru Camera Deputaţilor şi pentru Senat se desfăşoară în cel mult 3 luni de la expirarea mandatului sau de la dizolvarea Parlamentului.

(3) Parlamentul nou ales se întruneşte, la convocarea Preşedintelui României, în cel mult 20 de zile de la alegeri.

(4) Mandatul Camerelor se prelungeşte până la întrunirea legală a noului Parlament. În această perioadă nu poate fi revizuită Constituţia şi nu pot fi adoptate, modificate sau abrogate legi organice.

(5) Proiectele de legi sau propunerile legislative înscrise pe ordinea de zi a Parlamentului precedent îşi continuă procedura în noul Parlament.>

Pentru ca alegerile parlamentare să fie amînate trebuie prelungit mandatul parlamentarilor. Pentru ca mandatul parlamentarilor să fie prelungit, trebuie declarată stare de urgenţă. Mandatul se prelungeşte pe perioada stării de urgenţă. Dacă se termină starea de urgenţă, atunci trebuie făcute de îndată alegeri parlamentare.

Cine declară starea de urgenţă?

Răspunde articolul 93 din Constituţie, intitulat Măsuri excepţionale :

<(1) Preşedintele României instituie, potrivit legii, starea de asediu sau starea de urgenţă în întreaga ţară ori în unele unităţi administrativ-teritoriale şi solicită Parlamentului încuviinţarea măsurii adoptate, în cel mult 5 zile de la luarea acesteia.

(2) Dacă Parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă de drept în cel mult 48 de ore de la instituirea stării de asediu sau a stării de urgenţă şi funcţionează pe toată durata acestora.>

Potrivit CCR, Parlamentul stabileşte data alegerilor parlamentare. Da, dar în limitele prevăzute de Constituţie. Altfel spus, Parlamentul poate stabili o altă dată decît cea de 6 decembrie 2020 pentru alegerile parlamentare, dar nu mai încolo de 20 decembrie 2020, cînd se încheie mandatul actualului Parlament. Peste această zi poate fi stabilită de către Parlament o dată a alegerilor parlamentare numai dacă preşedintele declară starea de urgenţă. Pe perioada stării de urgenţă nu se ţin alegeri parlamentare. Dacă însă preşedintele decide să nu mai prelungească starea de urgenţă, în chip obligatoriu se ţin alegeri parlamentare.

Ce înseamnă stare de urgenţă în realitate ştim din experienţa anului 2020. Constituţia spune că mandatul se prelungeşte în chip automat o dată cu instituirea stării de urgenţă şi încetează tot automat o dată cu încetarea stării de urgenţă. Aşadar, amînarea alegerilor nu e o chestiune simplă din punct de vedere constituţional. Amînarea înseamnă prelungirea mandatelor dincolo de termen. Care prelungire e posibilă doar dacă se declară starea de urgenţă. Preşedintele nu poate declara stare de urgenţă pentru ca alegerile să fie amînate. El poate declara stare de urgenţă care să prevadă luarea unor măsuri de limitări a drepturilor omului. În chip automat, fără ca acestea să fie trecut în decret, se prelungeşte mandatul.

Amînarea alegerilor e mult mai complicată decît pare la prima vedere. Ea depinde de preşedinte, dar nici acesta nu poate declara stare de urgenţă doar pentru a amîna alegerile. Starea de urgenţă se declară pentru a se crea cadrul legal pentru limitarea unor drepturi civile. Românii trebuie să ştie că amînarea alegerilor înseamnă întoarcerea la închisul în case.

Acestui argument i se adaugă alte cîteva:

1. Potrivit Constituţiei, în perioada de prelungire Parlamentul are puteri limitate. Nu poate fi revizuită Constituţia, nu pot fi adoptate modificări sau abrogate legi organice. Va fi un Parlament castrat într-o perioadă cînd Pandemia, Criza economică reclamă prerogative depline pentru Parlament.

2. Slăbirii de drept a puterii Parlamentului i se adaugă slăbirea de facto. Chiar dacă parlamentarii pot dezbate şi adopta legi, timp de 3 luni, el va fi pentru români un Parlament pe ducă, un parlament care stă în clădirea Parlamentului mai mult formal decît moral.

Asta înseamnă prelungirea cu încă trei luni a agoniei tipice parlamentului înainte de alegerile parlamentare. Guvernul va fi mai departe lipsit de majoritate parlamentară, şi cînd spun Guvern nu mă refer la orice Guvern. Alegerile ţinute la termen sînt un fel de meci decisiv în urma căruia se stabileşte un cîştigător şi un perdant. Deocamdată România e într-o situaţie aberantă. Pe de o parte, Dreapta, cîştigătoare la alegerile locale (PNL, USPLUS şi PMP) însumează la votul politic de la locale peste 43%. Dacă adăugăm UDMR, înseamnă 48%. PSD a obţinut doar 22%. Adăugînd Pro România şi ALDE, care fac 6%, Stînga ajunge doar la 28%. E limpede că în prezent majoritatea parlamentară nu mai corespunde stării electorale din România. Dar chiar dacă în urma celor 10 luni de guvernare, PNL s-a erodat atît de tare încît alegerile ar aduce victoria PSD, confruntarea sau meciul trebuie să aibă loc. Indiferent cine va birui, alegerile vor relansa politica din România. Şi dacă la vot vor veni doar 5% dintre români, alegerile vor pune capăt agoniei care domneşte în România din octombrie 2019, cînd la Victoria a venit un guvern minoritar. Criza politică provocată de amînarea alegerilor ar putea fi mai periculoasă decît Criza sanitară. Care Criză reclamă pentru fi administrată un nou suflu în materie de guvernare, ceea ce nu se obţine decît în urma alegerilor parlamentare.

Dacă astfel stau lucrurile, unde greşesc Guvernul şi Klaus Iohannis?

În felul în care abordează chestiunea alegerilor parlamentare.

Ar fi fost normal ca preşedintele şi premierul să recunoască proporţiile Crizei şi să ia măsuri drastice de protecţie sanitară. Da, dar susţinînd în acelaşi timp că alegerile parlamentare se vor ţine la termen. Cu orice preţ. Că singurul moment de relaxare vor fi alegerile. S-ar putea da astfel un semnal ferm întregii societăţi despre proporţiile Crizei. Concomitent comunicarea publică ar trebui concretizată pe necesitatea ţinerii alegerilor. Pentru ca teza să fie convingătoare, ar trebui invitate la Cotroceni partidele parlamentare ca să se decidă doar prin consultarea lor dacă să se ţină sau nu alegeri. Scrutinul e pînă la urmă un meci. Şi un meci nu poate fi ţinut dacă una din echipe vrea amînarea sa.

În locul acestei poziţii clare, ferme, Guvernul şi Klaus Iohannis încearcă o falsificare a realităţii.

Pe de parte prin folosirea cifrelor, pe de alta prin mesaje ridicole, gen, Totul depinde de noi care trebuie să ne spălăm pe mîini.

Aceste tentative stîngace sînt principala cauză a creşterii numărului de infectări. Jocul pe sîrmă duce la măsuri contradictorii, la bîlbe, la conflictul dintre realitate şi înfăţişarea realităţii în discursul oficial.

Românii îşi dau seama că regimul minte, falsifică, manipulează numai şi numai pentru a se ţine alegeri parlamentare. Şi în absenţa unor argumente puternice, ţinerea alegerilor la termen apare românilor ca un truc prin care Klaus Iohannis vrea să pună mîna pe puterea absolută. E limpede că punîndu-se în balanţă Criza sanitară cu nevoia de putere a lui Klaus Iohannis, românii să nu dea curs măsurilor de protecţie impuse de regim.

Dacă mai continuă cu schizofrenia asta, există riscul ca alegerile, ţinute la termen, să fie pierdute de PNL care dovedeşte de la o zi la alta c-a pierdut situaţia sanitară de sub control”.

 

NOTĂ: Acest editorial este preluat integral de pe cristoiublog.ro