COMENTARIU Valeriu Suhan: O Românie fără hoţie...

Autor: Valeriu Şuhan
O Românie fără hoţie...

O Românie fără hoţie...

...  mi-ar plăcea ! Cred că şi multora dintre dvs.

Ştiţi probabil, că acest slogan electoral aparţine unei alianţe politice şi apare mai peste tot, prin oraş.

Ai zice că e bine ales, cu impact.

Cine nu şi-ar dori ca în ţara asta să nu se mai fure ?!

Totuşi, gândindu-mă ceva mai mult, am mai multe obiecţii.

Prima, păi, n-ar fi mai bine fără hoţi ?! Direct ! O Românie fără hoţi !

Hoţia este activitatea în sine şi rezultatul ei, desfăşurată de hoţi. Nu ?

Păi, atunci n-ar fi mai simplu să tăiem răul de la rădăcină si să nu-i mai vrem pe hoţi ?

În felul ăsta, fără hoţi, nu mai avem hoţie. Simplu !

Aparent...

Şi-atunci ? De ce nu o Românie fără hoţi, direct ?

Prima explicaţie care mi-a trecut prin cap, e aceea că se potrivea ca rimă, hoţie-Românie.

Ce vrei, oameni sensibili la stilistică...

După ceva timp însă, nu mult, mi-a mai venit în cap o posibilă explicaţie.

Mă nene, pentru oamenii ăştia activitatea hoţilor nu e întotdeauna hoţie.

Ca urmare, în capul lor, pot rămâne hoţii dar să dispară hoţia din România.

De dragul rimei.

Acum, pe bune, unii dintre hoţi, ai lor, sunt acceptaţi pentru că ei nu comit ceea ce se chemă hoţie.

I-a văzut toată lumea pe ăia de dădeau iama prin voturile ălorlalţi, dar nimic, aia nu se numeşte hoţie.

Nu ştiu nici ei cum se numeşte dar sigur, hoţie nu e.

Asta, deşi la mijloc e un dosar penal. Cu probe, filmări, poze, declaraţii, inclusiv ale unei judecătoare, procese verbale măsluite la repezeală, dar nu contează, asta nu e hoţie.

Dar ce-o fi ? O să aflăm, dar nu e deloc sigur, când s-o termina dosarul ăla penal.

Adică, mult prea târziu. Atunci, eventual, am putea afla oficial, că hoţii ăia au săvârşit o hoţie, totuşi.

Chiar de-ar fi aşa, tot degeaba. Cică, asta ar fi „rule of law”...

Tot un fel de hoţ fără hoţie, bineînţeles, e şi treaba cu alegerea primarului de Sibiu.

Doamna în cauză, pupila cu albeaţă a celui mai mare becher, s-a ales primar şi a fost validată în ciuda unei hotărâri a Înaltei Curţi care îi interzice să mai candideze la o funcţie aleasă pentru vreo câţiva ani.

S-ar chema că eşti cam hoţ dacă nu respecţi hotărârea aia dar şi aici, e vorba de un hoţ care n-a comis nici o hoţie.

Ca urmare, doamna este primarul Sibiului. Oficial !

Rule of law ziceţi ?!

Acum treizeci de ani am crezut prost. Mai nimic din ceea ce ne-am închipuit că ar putea însemna dreptate şi justiţie, nu s-a împlinit.

Hai, că până acum vreo cinşpe’ ani, am mai avut răbdare, am mai sperat, dar de-atunci încoace ne-o tot luăm în freză de la ruloflo ăsta de nu-l mai putem duce.

Ne-a cocoşat.

Tanti aia legată la ochi care cică împarte dreptatea s-a făcut matroană de stabiliment, iar balanţa aia e ca ocaua mică cu care ne păcăleşte la cântarul istoriei.

Ipocrizia salvează România...